Burnout este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala legata de deteriorarea relatiei dintre o persoana si munca sa.
Burnout-ul a fost observat pentru prima data in randul profesionistilor din domeniul sanatatii.
Desi acest grup profesional ramane deosebit de expus riscului, stim acum ca burnout-ul poate afecta toate profesiile care necesita un angajament profesional intens.
Afecteaza atat barbatii, cat si femeile, si se situeaza pe locul 2 in topul bolilor legate de munca.
Epuizarea apare atunci cand muncitorii simt ca exista un decalaj prea mare intre asteptarile lor, modul in care isi vad locul de munca si realitatea muncii lor. Concret, atunci cand se confrunta cu situatii de stres profesional cronic, persoana care sufera de burnout nu mai este capabila sa faca fata.
Epuizarea nu este o boala psihica. Este un set de simptome (sindrom) care rezulta dintr-o deteriorare a relatiei subiective cu munca.
Acesta are ca rezultat :
- epuizare emotionala, fizica si psihologica. Persoana are sentimentul de a fi „secatuita de resurse”.
- perioadele obisnuite de odihna (somn, weekend-uri, vacante etc.) nu mai sunt suficiente pentru a atenua aceasta oboseala.
- dezvoltarea unei atitudini cinice fata de munca.
- pentru a se proteja de dezamagirea emotionala (nu-si mai pot face „bine” meseria), profesionistii se detaseaza de munca lor si ii „dezumanizeaza” pe cei cu care intra in contact (clienti, pacienti, colegi).
- rezultatul este un comportament dur si negativ.
- stima de sine scazuta, pierderea sentimentului de implinire la locul de munca, impresia ca nu mai sunt la inaltimea sarcinilor de serviciu.
Care sunt cauzele burnout-ului?
Au fost identificati o serie de factori de risc: suprasolicitarea, presiunea de a munci mai repede, lipsa de control asupra propriei activitati, recompensarea sau recunoasterea insuficienta, inechitatea, solicitari contradictorii, obiective neclare impuse, resurse insuficiente sau in dezacord cu obiectivele cerute, conflictul de valori, nesiguranta locului de munca.
Burn out-ul afecteaza in primul rand persoanele care sunt puternic angajate in munca lor: ceea ce este decisiv pentru ele este profesia pe care au ales-o si sensul dat la ceea ce fac.
Pe de alta parte, persoanele predispuse la instabilitate emotionala (tendinta de a percepe, construi si simti realitatea si evenimentele ca fiind amenintatoare, dureroase si problematice) sau la constiinciozitate (faptul de a fi metodic, organizat, meticulos, perseverent etc.) sunt mai expuse.
Acest lucru nu inseamna insa ca sindromul burnout ar trebui privit ca o „boala a luptatorului”, consecinta inevitabila a unui angajament prea intens al individului in munca.
Sindromul burnout rezulta din intalnirea dintre un individ si o situatie de munca care se deterioreaza.
Care sunt simptomele burnout-ului?
Tulburari de somn, agresivitate, retragere: persoanele care sufera de burn out se confrunta cu o deteriorare treptata a starii lor.
Burn out-ul se poate manifesta in grade diferite de severitate, cu un debut treptat si adesea insidios, in ruptura cu starea anterioara.
Simptomele fizice si psihologice ale burn out-ului variaza:
Sentimente de pierdere a controlului, temeri nedefinite, tensiune nervoasa
Dispozitie trista sau lipsa de energie
Iritabilitate, hipersensibilitate sau, dimpotriva, o absenta a emotiilor
Tulburari de somn care duc la oboseala cronica
Tensiune musculara cu dureri la nivelul coloanei vertebrale (spate, gat)
Variatii ale greutatii (crestere sau scadere in greutate)
Dureri de cap, greata, ameteli
Scaderea capacitatii de concentrare
Dificultati in finalizarea mai multor sarcini in acelasi timp
Dificultati in luarea de judecati si decizii
Retragere
Comportament agresiv, uneori violent
Scaderea motivatiei
Devalorizarea competentelor profesionale
Burn out-ul difera de depresie prin faptul ca se exprima in primul rand la locul de munca.
Persoana isi pastreaza gustul pentru lucrurile din sfera privata.
Nu este cazul depresiei, care se extinde la toate aspectele vietii si necesita un tratament mai cuprinzator.
